Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Firmele de transport din România (cele care au cod CAEN 4941) au obținut în 2022 o cifră totală de afaceri de 69,1 miliarde de lei, adică aproximativ 15,7 miliarde de euro față de 12,9 miliarde de euro în 2021, respectiv 11,30 miliarde de euro în 2020. Creșterea a fost, astfel, cu 21,5% în 2022 față de 2021. Ținând cont și de inflația de 12% în medie pentru 2021, se poate spune că anul trecut s-a încheiat cu o creștere a industriei transporturilor de circa 9,5% față de anul anterior.

De asemenea, după datele postate de Top Firme, profitul total înregistrat de firmele cu cod CAEN 4941 a atins 5,7 miliarde de lei, adică un total de 1,3 miliarde de euro, cu 30% mai mult față de profitul total înregistrat pe ramura de transport în 2021, când s-a înregistrat aproximativ un miliard de euro profit. Creșterea din 2021 față de 2020 a fost puțin mai mică, de 83 de milioane de euro (de la 912,90 de milioane de euro în 2020 la un miliard de euro în 2021).

Chiar dacă pare o creștere sănătoasă a afacerii de transport, nu trebuie uitat că multe din creșterile de cost ale transportatorilor – costul cu forța de muncă, asigurări, dobânzi, prețul de achiziție al camioanelor noi, prețul pieselor de schimb, al anvelopelor etc. – au crescut mai mult decât nivelul inflației, ceea ce face ca profiturile obținute în 2022 să nu ajungă pentru înlocuirea parcului auto cu camioane noi, mai scumpe cu 30-40% față de finalul lui 2021.

Ar mai fi de spus că transporturile reprezintă 2,89% din cifra de afaceri a tuturor firmelor din România, respectiv 2,41% din profitul net realizat de companiile înregistrate în România. În registre apar la finalul lui 2022 41.535 de agenți economici din domeniul transporturilor – ceea ce înseamnă cam 2% din numărul firmelor din România. La finalul lui 2021 erau 41.132 de operatori de transport, iar în 2020 – 38.525.Companiile din transporturi au, oficial, 149.873 de angajați, adică aproape 3,73% din numărul total de angajați de la noi din țară.

Raportul oferă practicienilor din statele membre, partenerilor sociali și experților o mai bună înțelegere a normelor UE, a provocărilor legate de aplicarea legislației și a îmbunătățirii cooperării transfrontaliere în ceea ce privește detașarea resortisanților țărilor terțe.

Raportul privind practicile, posibilitățile și provocările în materie de cooperare între statele membre, în special în ceea ce privește detașarea resortisanților țărilor terțe examinează trei secțiuni principale legate de practicile și provocările dintre autoritățile competente ale statelor membre în ceea ce privește detașarea resortisanților țărilor terțe:

1. Cadrul juridic aplicabil detașării resortisanților țărilor terțe;
2. Punerea în aplicare a normelor privind detașarea resortisanților țărilor terțe;
3. Prezentare generală a fluxurilor de mobilitate a forței de muncă a lucrătorilor resortisanți ai țărilor terțe detașați în UE și între statele membre.

Raportul oferă concluzii operaționale cu privire la modul de abordare a principalelor probleme:

• Elaborarea de orientări pentru statele membre pentru a sprijini aplicarea corectă a legislației UE;
• Elaborarea unui instrument de informare și a unui manual practic pentru autoritățile competente cu privire la punerea în aplicare a normelor aplicabile privind detașarea lucrătorilor;
• să sprijine schimbul regulat de informații între autoritățile competente din statele membre (inclusiv cu privire la autoritățile de imigrare, dacă este cazul);
• să utilizeze mai bine Sistemul de informare al pieței interne – IMI și să promoveze bunele practici privind utilizarea instrumentelor digitale pentru schimbul de informații;
• Să promoveze schimbul de informații și de bune practici între statele membre;
• Să ofere formare specifică, schimburi de personal și programe de detașare pentru personalul competent din cadrul autorităților naționale; și să exploateze la maximum potențialul oferit de ELA pentru inspecții concertate sau comune la nivel transfrontalier.

Detașarea lucrătorilor resortisanți ai țărilor terțe: fapte și cifre ale unui fenomen în creștere

Detașarea resortisanților țărilor terțe este un fenomen în creștere al mobilității forței de muncă, alături de căile tradiționale de migrație către și între statele membre ale UE.

Deși datele sunt încă limitate, cifrele cuprinse în raport indică o tendință de creștere pentru majoritatea țărilor: Austria, Belgia, Germania și Țările de Jos sunt principalele țări de primire a lucrătorilor extra-comunitari detașați, în timp ce Polonia, Slovenia și Spania se numără printre principalele țări de trimitere. Ucraina și Bosnia și Herțegovina au cel mai mare număr de resortisanți detașați în UE, urmate de Serbia și Belarus.

Lucrătorii resortisanți din țări terțe detașați în UE lucrează cel mai mult în sectoarele construcțiilor, transportului (rutier de mărfuri) și agriculturii, în timp ce principalele coridoare între statele membre pentru resortisanții din țări terțe detașați sunt: lucrătorii ucraineni și belaruși sunt detașați din Polonia și Lituania, iar lucrătorii bosniaci sunt detașați din Slovenia. Majoritatea acestor lucrători detașați se îndreaptă către țări din Europa de Vest, cum ar fi Austria, Belgia, Franța și Țările de Jos.

Detașarea lucrătorilor și programul ELA Posting 360

Detașarea lucrătorilor rămâne una dintre prioritățile cheie ale ELA și se află în centrul programului recent lansat „Detașare 360 – Învățare și înțelegere reciprocă”. Acest program multianual se concentrează pe îmbunătățirea schimbului de informații, pe consolidarea cooperării administrative și pe sporirea cunoștințelor privind normele UE și naționale referitoare la detașarea lucrătorilor. În urma publicării raportului, Autoritatea va organiza un atelier de lucru specializat și alte activități de cooperare în legătură cu detașarea resortisanților din țări terțe în cadrul programului Posting 360.