Producătorul german Kögel a lansat o campanie publică de protest împotriva noilor cerințe europene privind reducerea emisiilor de CO₂ pentru semiremorci, numită SOS. Compania susține că obiectivele impuse prin regulamentul VECTO sunt imposibil de atins cu tehnologia actuală și avertizează asupra unor consecințe majore: amenzi de zeci de milioane de euro, creșterea prețurilor semiremorcilor și pierderea a mii de locuri de muncă în Europa. La sediul său din Burtenbach, Kögel a protestat, folosind 16 semiremorci inscripționate cu mesaje împotriva Regulamentului european VECTO. La eveniment a participat și vicepremierul landului Bavaria, Hubert Aiwanger, care și-a exprimat public sprijinul pentru solicitarea companiei de revizuire a obiectivelor de reducere a emisiilor, astfel încât să fie protejate locurile de muncă, precum și valoarea industrială și competitivitatea Germaniei ca centru economic. „Ultimul lucru de care sectorul transporturilor și al logisticii are nevoie în acest moment sunt noi poveri generate de reglementări nerealiste venite de la Bruxelles. În locul amenințării cu amenzi, avem nevoie de soluții pragmatice și realizabile, care să conducă la reduceri reale ale emisiilor de CO₂.”
VECTO (Vehicle Energy Consumption Calculation Tool) este un model de calcul al Uniunii Europene care atribuie semiremorcilor o valoare CO₂ simulată. Baza legală o reprezintă Regulamentul UE din 2024, care obligă producătorii să reducă această valoare simulată cu 10% până în 2030. Din perspectiva industriei, însă, reglementarea ridică o problemă fundamentală: semiremorcile nu au propriul sistem de propulsie și, prin urmare, nu generează emisii directe de CO₂. În plus, evaluarea se bazează pe date simulate, nu pe emisii măsurate în condiții reale de operare. Producătorii susțin că metodologia nu reflectă suficient limitările fizice și realitățile operaționale din transportul de zi cu zi.
Potrivit Kögel, țintele de reducere impuse nu pot fi atinse cu tehnologia disponibilă în prezent. În consecință, compania riscă penalități anuale de până la 64 milioane euro. Pentru a compensa acest impact financiar, prețul semiremorcilor ar putea crește cu până la 50%. Astfel de majorări ar afecta întregul lanț logistic, de la transportatori până la consumatorul final. În același timp, Kögel avertizează că aproximativ 1.000 de locuri de muncă sunt în pericol. La nivelul întregii industrii europene de semiremorci, efectele actualei reglementări ar putea afecta în jur de 70.000 de locuri de muncă.
În ultimii ani, Kögel a investit câteva milioane de euro în unitatea de producție de la Burtenbach, inclusiv în construirea unei noi linii de producție pentru vehicule frigorifice și în extinderea suprafeței fabricii pentru o hală suplimentară. Acum, aceste investiții și dezvoltarea pe termen lung a locației sunt amenințate de impactul economic al reglementării VECTO.
Opt producători contestă reglementarea UE
Opt producători europeni de semiremorci au depus o acțiune legală împotriva reglementării și solicită revizuirea prevederilor actuale. Demersul nu este îndreptat împotriva protecției climatului, ci împotriva unor cerințe pe care companiile le consideră nefezabile tehnic și disproporționate economic.
„Am realizat deja progrese semnificative în acest domeniu”, afirmă Markus Siegner, CEO al Kögel Trailer GmbH. „Vehiculele noastre durabile și ușoare contribuie de mulți ani la reducerea consumului de combustibil și a emisiilor de CO₂. Actuala reglementare VECTO nu reflectă adecvat realitățile industriei transporturilor și pune companii precum Kögel sub o presiune enormă. Avem nevoie de soluții pragmatice care să combine protecția climatului cu competitivitatea industrială.”
Prin campania SOS, Kögel solicită revizuirea reglementării VECTO. Potrivit companiei, sprijinul vicepremierului bavarez Hubert Aiwanger și acțiunea legală inițiată de cei opt producători subliniază necesitatea urgentă a unei intervenții politice.
Compania subliniază că își menține angajamentul pentru dezvoltarea unor soluții de transport cu impact redus asupra mediului, însă consideră că tranziția verde trebuie construită pe baze tehnologice și economice realiste, fără a pune în pericol competitivitatea industriei europene.
